Cinemateca Union
Cinemateca Union mi-a amintit de atmosfera cinematografele vechi dinainte de '89,cu toate ca pare renovata recent. Ce au facut sa imi revina imaginile cu cinematografele din copilarie:
1) Nu am platit bilet pentru ca am asteptat cateva minute sa apara cineva care sa ne ia banii la masa cu scaun ce trona aproape de intrare, insa nimeni nu si-a facut aparitia si intr-un final ne-am indreptat inspre sala.
2) Costul biletului era modic (la jumatate fata de mall-uri) si existau doua categorii. Atentie: salariati - 12 lei si elevi/studenti/pensionari - 8 lei. Auzi, salariati, nu am mai auzit aceasta formulare dinainte de '89 ! Si cum faci dovada ca esti salariat? Sau de ce sa o faci? Daca esti somer, nu intri in sala pentru ca nu te incadrezi in nici o categorie? Sau, probabil ca nu am platit pentru ca sunt 'antreprenor' si m-au mirosit?
3) Cel putin inedit si de altfel foarte simpatic, in sala (la balcon unde am stat noi) isi facea veacul un catel grasut (sau catelusa, nu am verificat) de rasa maidaneza ce s-a alintat pana sa inceapa filmul cu jumatate dintre cinefili !
Restul sunt detalii, sala desi renovata de curand, probabil ca proiectul a fost facut de cineva fara experienta pentru ca peretii de langa ecran sunt albi ceea ce face ca imaginea proiectata sa se reflecte neplacut, exista un spatiu intre ecran si perete prin care vezi in spatele salii, iar luminile de veghe (de la scari si de pe perete) sunt deranjant de puternice dupa ce se stinge lumina principala.
Acum imi dau seama, intreaga seara de sambata s-a plasat acolo, filmul vazut - "Le Concert" - fiind in limba rusa cel putin jumatate la fel ca majoritatea filmelor din perioada amintita, sala completatand experienta filmului sau invers, poate ca asta a fost ideea.